Skip to content

Antropice

Situat în partea central – sudică a județului Argeș, la est de municipiul Pitești, orașul Ștefănești cuprinde în teritoriul său vechile comune Ștefănești, Valea Mare – Podgoria și Golești, totalizând o suprafață de 6024 ha și 13.007 locuitori.

Orașul Ștefănești, veche așezare omenescă, ale cărei începuturi se pierd în negura vremurilor, se înscrie, prin trecutul său bogat în date și evenimente, prin prezentul și prin perspectivele ce se conturează, în rândul celor mai importante localități ale județului Argeș.

Localitatea Ștefănești este considerată una din cele mai vechi așezări umane din zonă, cercetarile arheologice ducând la descoperirea unor topoare de piatră vechi de aproximativ 4.500 – 6.000 ani, a unor monede datând de pe vremea dacilor (în zona Târgu – Dealului), precum și a unor depozite de vase de lut din epoca feudalismului timpuriu.

Cele mai vechi așezări din perimetrul orașului, respectiv Golești și Ștefănești, sunt consemnate într-un act emis la data de 5 august 1452, prin care voievodul Vladislav al II – lea întărește mai multe proprietăți din zona unor boieri. A treia așezare, în ordinea apariției în documente, este Izvorani, din care, în anul 1493, domnitorul Vlad Călugărul donează o vie Mănăstirii Glavavioc, situată în sudul
actualului județ Argeș. Denumirea de Valea Mare apare pentru prima data într-un document emis de domnitorul Pătrașcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul, când, delimitând proprietățile unor boieri de cele ale unor mănăstiri, amintește de apa Valea Mare ca hotar între aceste proprietăți.

Întâlnim de asemenea, în documente, ca posesori de terenuri, pe teritoriul actualului oraș Ștefănești, pe Mihai Viteazul, Frații Buzești, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, familia Goleștilor, familia Brătienilor. De la domnitorul Matei Basarab ne-a rămas crucea din piatră de Albești, prin care domnitorul reglementa obligațiile de vinariciu, spre a evita abuzurile funcționarilor ce strângeau aceste dări de la producători, cruce ce se află în fața Căminului Cultural Ștefănești. În zona Valea Mare se mai păstrează ruinele conacului lui Constantin Brâncoveanu; casa (acum, Muzeu memorial) în care a trăit cel mai mare romancier al neamului românesc Liviu Rebreanu, precum și vila fostei mari actrițe Lucia Sturza Bulandra.

Tot pe teritoriul orașului Ștefănești întâlnim și conacul familiei Goleștilor (actualmente, Muzeul Golești), precum și fostul conac ,,Florica’’ al familiei ce a dat țării doi dintre făuritorii României moderne, respectiv pe I.C. Brătianu și fiul său Ionel I.C. Brătianu – personalități de care se leagă evenimente de seamă ale istoriei țării noastre, precum Revoluția de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independență din perioada 1877-1878 și Făurirea Statului Național Unitar Român în urma primului război mondial din perioada 1916-1918.

Pe teritoriul actualului oraș Ștefănești s-au ridicat, în ultimul timp, din ce în ce mai multe obiective industriale. Astfel, în anul 1968 a fost construită Fabrica de Motoare Electrice (actualmente S.C.’’ANA MEP’’ S.R.L.); în anul 1975 a fost construit combinatul de vinificație al S.C.P.V.V. Ștefănești (în prezent, S.P.P.V.V. Ștefănești); în anul 1982 s-a construit un depozit cu capacitatea de 7.000 t legume și fructe; în anul 1980 s-a construit Barajul de acumulare din zona Golești. În prezent, pe raza orașului, își desfășoară activitatea un numar de 574 agenți economici. Trebuie menționat ca o nouă autostradă va străbate și teritoriul orașului Ștefănești, pe o lungime de 7 km.

Translate »