Obiective turistice


Valea Streaua din Enculești, locul unde caii localnicilor fac parte din peisajul mirific al zonei.

RaDt8762VBWar6aV9QJ6Uy84

Localitatea este împânzită de fântâni și troițe lângă izvoare de apa mineral potabilă Izvorul Frigu, Izvorul Tămăduirii dar și altele.

NKDYX5XJ3HBb2gY66a8Ce3Kd

MffN1JJUVNQ5JfD2T94TSthe

MXKX8Q7MRRY87tLEN5P81rBS

A5M1bHA2CrAaDgDFyF3M1JrE

Multe case sunt așezate pe colinele localității Ștefănești, în zone pline de verdeață, la marginea pădurilor.

Casa “Ghelmegeanu” (personalitate politică din perioada interbelică) de pe Valea Popii deal aflat în reconstrucție.

Vechiul cartier grecesc Cartier vile Valea Mare.

Zonele locuite ale orașului Ștefănești se remarcă prin întinsele spații verzi, parcuri naturale, străzii sau ulițe de un pitoresc specific arhaismului rulal al acestei așezări.

Cartierele de locuințe sunt marcate de o notă pitorească specifică, în armonie cu natura, Cartier Brătieni, Cartier Frații Golești.

Această prezentare necesită JavaScript.

Istoria bogată a localității este păstrata prin conservarea ruinelor vechilor cetăți și a crucilor cu înscrisuri documentare. În documentele vremii găsim nume de voievozi, domnitori, marii boieri și conducători de stat, care au locuit în această zonă. Printre aceștia se numară Mihai Viteazu, Frații Buzești, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu(1654-1714) domnie (1688-1714) predecesor Șerban Cantacuzino , succesor Ștefan Cantacuzino, familia Goleștilor și familia Brătienilor.

Lr0144KWNJRSXfNWHAeQ9KQD 39YeP3SL6Dd3HMdVJTaVU3rC

Monumentul eroilor din Primul Razboi Mondial.

monumentul-eroilor-din-stefanesti-judetul-arges

Conacul Golești

Conacul familiei Goleștilor reprezintă dovada istoriei trăitoare a marilor înfăptuiri din vremea acestora. Acțiunile fraților Golescu, fiii lui Dinicu și Zinca Golescu, sunt repere de prima referință ale implicării românești in evenimentele revoluției din 1848. 

Muzeul Golești cuprinde pe lângă proprietățile familiei Golescu, o importantă și valoroasă colecție de case și gospodării din diferite regiuni ale României, fiind unul dintre cele mai mari muzee de gen în aer liber din România.

Fântâna Goleștilor, baza de echitație amenjată în interiorul Muzeului Golești, casa cu dependințe din Ștefănești, vechiul sat- Muzeul Golești.

Baia turceasca de la conacul Goleștilor, Școala Goleștilor (1826, reper al istoriei învățământului românesc, prima Școală Românească din mediul rural).

3YYKtWX1QQtYSyBEU2bbHFP4 QAUha2RQetAaV30fD90f8Jy4 DV4Sr9BF85bW8UJSa7FEJHeT

Brătienii

Familia Brătianu a dat doi dintre marii oameni de stat ai României, făuritori ai României moderne, I.C. Brătianu și fiul său Ionel I.C.Brătianu, personalități de care se leagă evenimente de seama ale istoriei României, precum Revolția de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independență din perioada 1877-1878 și Făurirea Statului Național Unitar Român în urma Primului Război Mondial din perioada 1916-1918.

Toți membrii familiei Brătianu au avut succesiv sau în același timp, roluri însemnate în Istoria Romaniei, ca demnitari de stat sau oameni de știintă.

I.C.Brătianu 1821-1891

Ionel I.C.Brătianu 1864-1927

Vintilă I.C.Brătianu 1867-1930

Gheorghe I.C.Brătianu 1898-1953

Conacul familiei Brătienilor sau Conacul Florica. În subsolul bisericii de la Conacul Florica se află necropola familiei Brătienilor. Placa funerară de la mormântul lui Vintilă V. Brătianu. Placa funerară de la mormântul soției lui Ion C. Brătianu, Caliopia.

Dependințe Conac Brătieni, Biserica Florica (1898)

Capela familiei Brătianu se află în subsolul Bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Biserica Florica), construită de Brătieni în anul 1898, după planurile arhitectului Andre Lecomte du Nouy, cel care a restaurat și cunoscuta Mânăstire de la Curtea de Argeș.

În vecinatatea Bisericii Florica se afla un Schit de Maici, care a luat fiintă printr-un act de donație al moștenitorilor familiei Brătienilor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Atestarea documentară a localității Ștefănești este datată la 5 august 1452 de voievodul Vladislav al II-lea.

Ștefăneștiul poate fi considerat drept un centru de greutate al culturii și istoriei neamului românesc. Istoria acestei așezări se pierde în negura timpului, descoperirile arheologice indicând o vechime de aproximativ 4500-6000 de ani. Ștefăneștiul este împânzit de monumente istorice, cruci de piatră cu însemnări documentare, biserici și locuri încărcate de istorie.

Numărul mare de așezări de cult ortodox și vechimea lor exprimă continuitatea unei civilizații românești, dar mai ales confirmă nivelul înalt de cultură și spiritualitate al trăitorilor acestei zone.

Ruinele vechii cetăți a lui Constantin Brâncoveanu, Muzeul Golești, cu Vechea Școală, prima din mediul rural roâmnesc (1826), Foișorul (unde a fost adăpostit Tudor Vladimirescu), Conacul Brătienilor și Biserica Florica, Biserică ridicată de slugerul Mușat în 1628 și Biserica Sfânta Treime, ridicată în 1646 de Boierii Golești în stil moldovenesc, unicat în zona Munteniei, sunt adevarate bijuterii istorice, care confirmă mareția și sfințenia acestei așezări, luminată veșnic de un soare iubitor, de sub dogoarea căruia, viticultorii locului culeg roade nobile toamnă de toamnă.

Biserica Ștefănești Vale, „Taierea capului Sf.Ioan Botezătorul” (construcție 1623-1628) cea mai veche construcție bisericească, a fost ridicată de slugerul Mușat și jupanița Despina sub domnia voievodului Alexandru Iliași pe un tepșan de la marginea vechiului Drum al Mocanilor, de unde pot fi admirate priveliști paradisiace ale văilor Ștefăneștilor.

Biserica Golești, „Sfânta Treime” (1646) situată în fața complexului muzeal Golești (Foișor , Școala veche Românească,  Zidurile Cetății ). Este un monument unicat în județul Argeș, construit în stil moldovenesc, cu influențe arhitecturale gotice târzii. Biserica și clopotnița, monumente istorice remarcabile, stau mărturie istoriei scrise de familia Goleștilor.

Biserica din Valea Mare, „Nașterea Maicii Domnului”, fost schit în Gura Văii Mari, a fost zidită în anii 1678-1688 de jupanul Necula și jupanița Ancuța, sub domnia voievodului Șerban Cantacuzino. În curtea bisericii se găsește crucea de la primul mormânt al scriitorului Liviu Rebreanu.

Biserica cimitirului din Valea Mare, „Sf. Ioan Gură de Aur” (Sf. Ioan Bogoslovul), monument istoric din anul 1766.

Biserica din Târgul Dealului, „Sf. M. Mc. Dimitrie” (1784), are o încarcătură istorică aparte, fiind locul preferat pentru purtare de sfaturi al unor Înalți Prelați cu Tudor Vladimirescu.

Biserica Enculești (1934-1937), „Sf. Nicolae, Sf.Parascheva” ocrotește și clopotul, odoarele și mobilierul fostei biserici „Sfântul Ierarh Nicolae” din vechiul centru al Piteștiului, demolată de autoritățile comuniste în 1962.

Schitul din lemn „Sf. Ierarh Nicolae” de la Gurgui a fost construit în 1697, de monarhia Marta, ca închinare a Mânăstirii Trivale. Monument istoric renovat în 1996 este singura Biserică de Lemn din Ștefănești.

Biserica Izvorani, „Sf. Nicolae” este pictata de renumitul artist Piteștean Gh.Belizaride și contine, ca un fapt unic, portretele reginei Maria și regelui Ferdinand, aceștia fiind probabil susținătorii, rectitoriri dintre anii 1910-1919.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului ”.

În ultimii ani, peisajul urbanistic ecleziastic al localității Ștefănești s-a îmbogățit cu noi edificii bisericești de cult ortodox, ca o consecintă a unui aflux important de populație, stabilită aici, mai ales din zona Piteștiului, prin atracțiile locului.

Biserica ortodoxa cu hramul „Sf. Calinic”, construcție nouă în cartierul Primăverii din Valea Mare – Zăvoi .

Biserica „Sfintii Constantin și Elena”, una dintre cele mai recente construcții de cult ortodox, amplasată în cartierul de blocuri din Ștefănești. Impunătoare, împodobește peisajul arhitectonic al orașului și oferă un plus de spațiu liturgic, potrivit nevoilor populației.

Această prezentare necesită JavaScript.

Școala Goleștilor (1826)

Ștefăneștiul este parte din istoria învățământului românesc. Aici, la Golești, în 1826 a fost dată în folosință prima Școală Românească din mediul rural de către boierul și cărturarul Dinicu Golescu, unul dintre înaintașii familiei  Golescu, așezate la Golești. Școala lui Dinicu Golescu înființată la 1 mai 1826, unde se practica învătământul după modelul lancasterian(sistem de învățământ bazat pe ajutorul elevilor mai avansați ,folosiți ca monitori), este conservată în cadrul Muzeului de la Golești unde stă ca mărturie a tradițiilor îndepărtate ale preocupărilor pentru învățământ în această localitate, aleasă ca resedință de-a lungul istoriei de către însemnate familii boierești, voievozi și înalți demnitari ai neamului roâmnesc. Azi, grija pentru asigurarea unui învățământ modern, în condiții civilizate și de o calitate la standarde europene.

Liceul Tehnologic „Dinu Bratianu” – Ștefănești Blocuri, este o unitate de învățământ liceal și profesional. Are o veche tradiție în profilul tehnologic, legată de începuturile Uzinei Dacia de la Mioveni. Liceul dispune de o baza materială deosebită (cantină, sală de sport, teren de sport, laboratoare etc).

Școala Gimnazială „Vintilă Bratiănu”, cu clasele I-VIII, situată în zona Blocuri, este cea mai mare școală din oraș. Aceasta are mai multe gradinițe și subunități școlare în coordonare. Este o școală modernă care dispune de o dotare la standarde europene, cu săli de sport, laboratoare și spații de joaca în aer liber.

Gradinița Izvorani se afla sub coordonarea Școlii Gimnaziale „Vintilă Brătianu”.

Școala Gimnaziala Nr.1 – Târgul Dealului, cu  gradinița aferentă, este dotată cu corpuri de clădire noi și săli de clasă spațioase, bine amenajate. Aceasta face parte din structura Școlii Gimnaziale „Vintilă Brătianu”.

Școala Primara Nr.2 – Ștefănești Vale, cu gradinița aferentă, este amplasată într-un loc pitoresc în apropierea unei vechi biserici și face parte din Grupul Gimnazial „Vintilă Brătianu”.

Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu”, clasele I-VIII, din Valea Mare, are în structura sa mai multe gradinițe și școli primare.  Școala dispune de un teren de sport și este dotată cu săli de clasa și laboratoare moderne.

Școala primară și gradinița din Golești „Radu Golescu” se află în subordinea administrativă a Școlii Gimnaziale „Constantin Brâncoveanu”.

Gradinița Enculești, de peste drum de Biserica Enculești, se află în coordonarea Școlii Gimnaziale „Constantin Brâncoveanu”.

În Orașul Ștefănești funcționează Centrul Școlar de Educație Incluziv „Sfânta Filofteia”- Valea Mare, care vine în întâmpinarea nevoilor copiiilor cu dizabilități.

Această prezentare necesită JavaScript.

Casa de Cultură a orașului Ștefănești adapostește și o importantă bibliotecă.

Clubul Ștefănești are o veche tradiție de activități culturale, artistice și sportive. Datează(1950-1960), odată cu începuturile industriei de autoturisme de la Colibași, orașul Ștefănești fiind prima gazdă a angajaților Uzinei Dacia.

În fața Casei de Cultură se află Crucea din Piatră de Albești prin care domnitorul Matei Basarab reglementa obligațiile vinariciului.

Parcul Casei de Cultură.