Crucea Basarabilor

De câte ori treci prin parcul Primăriei Orașului Ștefănești, chiar în fața Centrului Cultural, observi cu ușurință o cruce impunătoare, cu înscrisuri în alfabetul chirilic. Probabil că mulți au încercat să descifreze ceea ce stă scris de atâtea secole și să înțeleagă importanța sa, mai cu seamă că este monument național.   Povestea acestei cruci începe în jurul anului 1635, în timpul domnitorului Matei Basarab. Ceea ce o face deosebită este faptul că pe întregul teritoriu al Țării Românești existau doar două cruci de dimensiuni și conținut asemănător, una dintre ele fiind chiar aceasta, cealaltă aflându-se la Târgoviște, capitala țării de atunci. Astfel, putem deduce cât de importantă era localitatea noastră, mai ales că se afla pe ruta folosită de locuitorii din zona montană pentru schimburile comerciale cu locuitorii de la șes. Iată, deci, ordinul domnitorului Matei Basarab ce stă scris pe această cruce, reglementând raporturile de schimb, în urma plângerilor viticultorilor asupriți: ”Văzând dumne (domnia) me(a) plânsoare(a) acestor săraci care au vii în dealul Piteștiului că-i asuprescu viniciâearii¹ de nu le iau de în zeaci veadre i (și) cum au fost obiceiul de (la) alți domni bătrâni ce-i asupresc de le cer mai mult. Dumne (domnia) me(a) m-am milostivit de am pus legătură în această sfântă cruce, cine va fi vinicear ori în (timpul) dumne (domniei) mele, la alți domnio și va călca această tocmeală i (și) nu va lua de în zeaci veadre i (și) de vas bani 30 și de plocon bani 12 și de părpări, acela om să fie afurisit și blestemat de vlădica Hristos și de 300 și 18 oteți (părinți) de la Niceea și să hie cu Iuda i (și) cu Arie într-un loc, în veaci”. ___________________ ¹ Încasatorii domnești și boierești